Ionel Blănculescu vrea „să o mai virăm și către Est”, pentru că „a o vira numai spre Vest nu este direcția pentru România”

România ar trebui să își îndrepte atenția în ceea ce privește relațiile economice și către țări din Est, precum Rusia și China, a declarat, sâmbătă, secretarul Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, Ionel Blănculescu, prezent la Slatina, la aniversarea a 30 de ani de la înființarea fabricii de țevi TMK-Artrom, informează Agerpres.

„Trebuie să înțelegeți că a o vira numai spre Vest nu este direcția întocmai de folosit pentru România. Cred că e momentul să o mai virăm și către Est, către Rusia, China, către alte state care au fost prietene”, a declarat Blănculescu, apreciind că restructurarea și privatizarea Fabricii de Țevi Artrom din Slatina a fost una de succes, ca și cea a Combinatului de la Reșița, preluat tot de către grupul TMK, la fel ca și Artrom Slatina.

Blănculescu a remarcat că, în condițiile în care alte fabrici din domeniul metalurgiei se relochează, cele ale grupului TMK din România se dezvoltă și înregistrează profit, aduc valoare adăugată României, TMK Artrom fiind o bijuterie a economiei românești.

Prezent la evenimentul de la Slatina, europarlamentarul liberal Norica Nicolai a subliniat la rândul său că România ar trebui să se gândească la un parteneriat economic aprofundat cu Rusia, în contextul în care „performanța capitalului rus în România este vizibilă”.

La evenimentul de la Slatina au fost prezenți premierul Victor Ponta, ambasadorul Federației Ruse la București la București, Oleg Sergheevici Malginov, precum și ministrul economiei Daniel Chițoiu și ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu.

Fabrica de țevi de oțel de la Slatina a fost înființată în 1982 ca întreprindere de stat. În 1991 a fost transformată în societate pe acțiuni cu capital de stat, pentru ca în 1999 să fie transformată în companie cu capital mixt public-privat. În 2001 a fost preluată de Sinara Handel Gmbh (redenumită TMK Europe). Artrom devine parte integrantă a grupului TMK în 2006 și denumirea sa a fost schimbată în TMK-Artrom.

În prezent capacitatea uzinei din Slatina este 200.000 de tone anual, datorită unor programe de investiții și modernizări începute în 2002. Grupul TMK deține o uzină și la Reșița, aceasta fiind un furnizor de materie primă pentru fabrica din Slatina. Volumul total al investițiilor tehnologice și de mediu la fabricile TMK din Slatina și de la Reșița este estimat de reprezentanții companiei la peste 140 de milioane de dolari.

Complexul industrial TMK-Artrom/TMK-Reșița are aproximativ 2.000 de angajați (1.200 la Slatina și 800 la Reșița) iar salariul mediu brut este de 3.700 de lei. TMK-Artrom exportă aproximativ 85% din produsele sale în țări membre ale Uniunii Europene și în SUA și Canada, iar TMK-Reșița exportă circa 45% din producție în Orientului Apropiat și țări din UE. Fabricile TMK de la Slatina și Reșița au înregistrat profit în 2011, dar și anul acesta. În 2012, cifra de afaceri a TMK-Artrom Slatina a fost de 105,7 milioane de euro, iar profitul brut de 7,7 milioane de euro. TMK-Reșița a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de aproximativ 106 milioane de euro și un profit brut de 6,5 milioane de euro.

Grupul TMK este printre primii trei lideri mondiali în domeniul producției de țevi.